Stresul prenatal si orientarea sexuala

Pe langa gene se pare ca si stresul prenatal joaca un rol in diferențierea sexuala a creierului si formarea orientării sexuale.

In urma unor experimente pe șobolani, Dr. Ingebog Ward, psiholog si cercetător la universitatea Villanova a descoperit ca masculii cu mame stresate prenatal prezentau mai puține comportamente de monta(comportament sexual masculin) si mai multe comportamente de lordoza(comportament sexual feminin).

Femelele gestante au fost impartite in 3 grupuri: un grup martor. un grup de femele stresate in primele 10 zile de gestație(ceea ce corespunde cu primele 3 luni de sarcina la om) si un grup de femele stresate perioada terminala a gestației.

Pentru stresarea femelelor s-au folosit lumini si zgomote puternice.

Spre deosebire de lotul martor si de masculii care au fost expuși la stres in perioada terminala a vieții intrauterine, masculii care au fost stresați in primele 10 zile ale dezvoltării prenatale prezentau mai puține comportamente de monta si mai multe comportamente de lordoza.

Un alt studiu pe șobolani a dovedit ca stresul prenatal masculinizează creierul femelelor si împiedica masculinizarea creierului la masculi.

Mecanismul prin care se produce acest fenomen este legat tot de hormonii androgeni.

Când se produce reacția de stres pe langa cortizol si alți hormoni de stres glandele suprarenale ale femelei stresate dar si ale fetusului mai produc si hormoni androgeni. Acești hormoni androgeni acționează direct asupra creierului in formare in cazul femelelor iar la masculi împiedica testiculele sa secrete testosteron, in acest fel împiedicând masculinizarea.