miercuri, 13 iulie 2011

Experimentul cu spironolactona

In data de 31 mai 2011 am fost la consultație la doctorița Oana Măgurean la Polizu. Nu auzisem ce aceasta doctorița in viața mea dar m-am dus acolo pentru ca mama fiind internata pentru un polip endometrial am beneficiat si eu de o consultație si o ecografie gratuita la care conform legii nu am dreptul pentru ca nu am asigurare de sănătate nefiind angajata si mama insista sa mă duc acolo pentru durerile mele cumplite pe care le am la fiecare menstruație. Aceasta doctorița s-a dovedit a fi o mare incompetenta deoarece nici nu se uita pe analize sau habar nu avea sa le interpreteze si trăgea concluzii pripite dar a făcut un singur lucru bun: Mi-a făcut o ecografie la care am văzut cu ochii mei ca am uter bicorn(uterul in loc sa fie rotund are doua “coarne” si este impartit in doua de un sept semănând foarte mult cu uterul unui mamifer inferior, probabil din cauza unor mutații regresive) dar nu admis ca din cauza acestei malformații am eu dureri cumplite la fiecare menstruație. Nu știu daca aceasta malformație uterina are legătura cu diferențierea mea sexuala din perioada prenatala si cu orientarea mea sexuala. Ea tot insista zicând ca din cauza hormonilor androgeni mă doare si zicea ca testosteronul liber e foarte mare deși scria clar pe foaia de analize ca la femei valorile normale sunt sub 4 iar eu aveam 3,1 si m-a diagnosticat greșit cu sindrom hiperandrogenic insulinorezistent sindrom pe care îl confunda cu sindromul ovarelor polichistice confuzie pe care din păcate mulți medici o fac. Mulți medici nu admit ca exista mai multe forme ale sindromului ovarelor polichistice, sindromul insulinorezistent fiind doar una dintre ele. Pentru ei orice sindrom hiperandrogenic este sindrom de ovar polichistic insulinorezistent, chiar daca analizele si faptele contrazic ceea ce au ei in cap. Persoanele cu sindrom insulinorezistent sunt in primul rând supraponderale de multe ori chiar obeze., tendința de ingrasare fiind principala caracteristica a sindromului, in timp ce eu acum am 40 kg si niciodată nu am avut mai mult de 47.

Doctorița Oana Măgurean mi-a dat o rețeta de androcur, spironolactona si un medicament contra diabetului. Dintre toate acestea am cumpărat doar spironolactona 50 de pastile de 25 mg fiecare. Spironolactona se folosește in primul rând ca diuretic pentru ca blochează receptorii pentru aldosteron dar in același timp blochează si receptorii pentru hormonii androgeni, fiind unul dintre cele mai puternice medicamente antiandrogenice.După ce am terminat finasterida pe care o mai aveam am început tratamentul. Am luat-o mai mult contra pilozității excesive dar am vrut sa vad si ce se întâmpla cu sexualitatea mea atâta timp cat receptorii androgenici sunt blocați si hormonii androgeni nu mai pot acționa deloc in corpul meu.

Pastilele fiind mici, de 25 a trebuit sa iau din 6 in 6 ore ca sa ajung la doza de 100mg necesara pentru blocarea receptorilor androgenici in așa fel incat efectele sa se facă simțite.

După cum era de așteptat libidoul meu a scăzut dramatic in timpul acestui tratament si la un moment dat nu mai simțeam deloc nevoia sa fac sex cu o alta femeie dar deși in corpul meu se produceau mai mulți estrogeni, toți androgenii din sânge fiind pana la urma convertii in estrogeni, nu am început sa mă simt atrasa de barbati, asta pentru ca creierul meu a fost defeminizat total si lipsesc structurile responsabile cu atracția sexuala fata de barbati. Cat timp aveam numai estrogeni in sânge tot o femeie îmi doream langa mine, pot spune ca mi-o doream chiar mai mult langa mine dar nevoia nu mai era una sexuala ci una afectiva. Simțeam nevoia sa mă stranga in brațe, sa o simt aproape, sa simt ca e alături de mine si mă înțelege.

O surpriza neplăcuta a fost apariția depresiei odată cu încetarea acțiunii androgenilor si scăderea libidoului. Imediat după ce am început tratamentul si mi-a dispărut libidoul am început sa dorm foarte mult si sa nu mai am chef de nimic iar după aceea  am început sa plâng foarte mult si din orice.

Este cunoscut faptul ca mai ales la indivizii cu creiere masculinizate scăderea nivelului de testosteron cu sau fara adăugarea de estrogeni duce pe la scăderea libidoului dar si la depresii, depresii mai urate decât cele pe care le fac persoanele care poseda creiere de femeie, creierul de femeie fiind mult mai bine adaptat la variațiile hormonale specifice sexului feminin.

Un bărbat heterosexual, cu un creier total masculinizat intra foarte ușor in depresie si daca cantitatea de testosteron scade doar puțin, nu mai vorbesc ce se întâmpla daca este castrat si foarte mulți transsexuali MtF(cei care nu au creiere complet feminizate) au depresii severe in timpul tratamentului cu antiandrogeni si estrogeni, depresia indusa de estrogeni fiind insotita si de hiperprolactinemie.

Insasi hiperprolactinemia indusa de estrogeni poate fi un semn ca creierul a fost defeminizat si masculinizat si nu reacționează bine la estrogeni, in cazul unui creier de femeie estrogenii făcând ca hipotalamusul sa determine hipofiza sa secrete LH, nu prolactina.

Si băieții cu sexul schimbat de la naștere aveau frecvent depresii in urma administrării de estrogeni, acest lucru agravând situația si contribuind la numărul mare de sinucideri din rândul lor.

In general creierele de femeie sunt mult mai stabile si au o adaptabilitate mult mai mare deoarece in natura femelele sunt mult mai importante pentru supraviețuirea speciei, specia putând sa supraviețuiască si daca doar 10% din masculi supraviețuiesc si reușesc sa lase urmași dar fiind serios periclitata si daca mai puțin de jumătate dintre femele nu supraviețuiesc sau nu pot lașa urmași si prin urmare creierele de femeie prezintă o serie de adaptări care le protejează de depresii, de autism, de ADHD si multe altele si studii recente au demonstrat ca si schizofrenia este atenuata de prezenta estrogenilor, aceasta declansandu-se in forme grave la femei abia după menopauza.

Dar cum nici-o gena de pe Y nu este implicata in masculinizarea creierului orice creier care inițial a fost programat sa se dezvolte ca creier de femeie poate fi masculinizat de acțiunea androgenilor din perioada prenatala, indiferent de cromozomii individului.

Eu a trebuit sa întrerup tratamentul acum câteva zile deoarece spironolactona fiind un diuretic care acționează împotriva hormonilor care determina reținerea sărurilor minerale m-am trezit cu carente zdravene de sodiu magneziu si alte săruri minerale, exceptând potasiul care ramane in organism. La un moment dat începusem sa am mereu cârcei si duminica când mi-a venit menstruația am avut niște dureri cumplite insotite de crampe abdmionale care au trecut abia după ce am luat magneziu, deci e clar ca pe langa malformație si carenta de magneziu joaca un rol.

Azi am fost la un cort din  oraș unde era un punct de prim ajutor si mi-am luat tensiunea. Si eu am rămas surprinsa când am văzut cat de mica e. Mă așteptam sa fie mica pentru ca eu si așa o aveam scăzuta si spironolactona scade si mai mult tensiunea dar azi de dimineața băusem o cafea care ar fi trebuit sa mi-o ridice puțin. Aveam nici mai mult nici mai puțin decât 9 cu 7. M-am hotărât sa întrerup tratamentul cu spironolactona pentru ca îmi carenteaza organismul de vitamine si săruri minerale.

Acum am o pastila de spironolactona care mi-a rămas din cele 50 si pe care probabil ca o voi păstra ca amintire alături de cutia de Yazmin de anul trecut

vineri, 1 iulie 2011

Era homosexualitatea feminina mai răspândita la omul de Neanderthal decât la populațiile umane actuale?

Am gasit un articol interesant despre faptul ca la omul de Neanderthal raportul dintre degetul aratator si inelar era mult in favoarea inelarului ceea ce indica ca embrionii de Neanderthal erau expusi la cantitati mari de testosteron in perioada prenatala. Se pare ca la oamenii de Neanderthal o serie de alele masculinizante erau mult mai raspandite decat la oamenii din ziua de azi. Eu banuiesc ca oameni de Neanderthal erau posesorii unor alele scrute ale genei receptorului androgenic si din cauza asta receptivitatea lor fata de hormonii androgeni era mult mai mare.

Mana unui om modern stanca si o mana unui om de Neanderthal dreapta

Daca stăm sa ne gândim bine androgenii din perioada prenatala sunt responsabili cu formarea structurilor de pe creier care fac ca individul sa se simtă atras din punct de vedere sexual de femei si daca femeile de Neanderthal erau expuse la cantitati mai mari de testosteron in perioada prenatala sau erau mai receptive la androgeni avand alele scurte ale genei receptorului androgenic este foarte probabil ca in randul acestora sa fi fost mult mai multe lesbiene si bisexuale decât in populațiile moderne, la omul de Neanderthal homosexualitatea feminina fiind mai răspândita decât cea masculina spre deosebire de populațiile actuale in care numărul lesbienelor este mult mai mic decât cel al barbatilor homosexuali.

Si acum exista specii de maimuțe cum ar fi macacul japonez la care aproape toate femelele sunt bisexuale, fiind androgenizate prenatal si este foarte posibil ca si la omul de Neanderthal sa fi fost asa.

Din cate se stie barbatii de Neanderthal erau puțin sociabili, de la ei provenind genele pentru autism si sindromul Asperger, sindroame caracterizate printr-o masculinizare extrema a creierului in timp ce micile lor societati erau conduse de femei, fiind vorba de o forma de matriarhat. Probabil ca multe femei de Neanderthal isi asumau roluri considerate masculine de oamenii moderni si bisexualitatea se întâlnea si ea destul de des in rândul acestor femei.

Deși noi acum credem ca omul de Neanderthal a disparut de tot din istorie precum dinozaurii nu este deloc asa. Oamenii moderni, mai ales populațiile din Europa au o multime de gene mostenite de la omul de Neanderthal. Contrar a ceea ce se crede oamenii de Neanderthal nu erau izolați reproductiv de oamenii de Cromanion sau alte varietati umane, oamenii moderni fiind rezultatul hibridării dintre oamenii de Neanderthal, oamenii de Cromanion, Denisovanii, o varietate umana descoperita recent in Asia si alte tiputi de Homo sapiens.

De la omul de Neanderthal moștenim noi o serie de gene cum ar fi genele pentru autism dar si o serie de alele masculinizate cum ar fi alele scurte ale genei receptorului androgenic si multe altele care pot fi considerate gene pentru homosexualitate la indivizii de sex feminin.