Rolul genei receptorului androgenic in determinismul homosexualității si al transsexualismului

In urma unui amplu studiu pe transsexuali efectuat acum doi ani in Australia s-a descoperit ca exista o corelație intre polimorfismul genei receptorului androgenic si transsexualism. Au fost luate in calcul trei gene: gena receptorului androgenic, gena aromatazei(enzima care transforma androgenii in estrogeni) si gena receptorului estrogenic. Singura gena la care s-au găsit diferențe intre transsexuali si grupul martor este gena receptorului androgenic. S-a descoperit ca transsexualii prezintă variante mai lungi ale genei(cu un număr mai mare de repetări CAG in exonul 1 al genei). Se știe ca sensibilitatea la androgeni este invers proporționala cu numărul de repetări CAG din exonul 1 al acestei gene, posesorii variantelor mai lungi ale genei având mai multe șanse sa se nască cu creiere nemasculinizate, ceea ce in cazul indivizilor de sex masculin poate duce la transsexualism.

Pentru mai multe detalii accesați linkurile de mai jos

Gene could hold key to why transsexual men 'feel' female – Telegraph

Un articol din Cotidianul despre acest studiu

Deși un studiu mai veci efectuat pe barbati homosexuali a dovedit ca nu ar exista o legătura intre gena receptorului androgenic si homosexualitate se pare totuși ca lucrurile sunt mai complicate. In primul rând la bărbat exista mai multe tipuri de homosexualitate si mai multe cauze si mecanisme care pot duce la homosexualitate. Exista homosexualitate prin hipermasculinizare așa cum exista homosexualitate prin hipomasculinizare sau din cauza unor mutații ale genei Xq28. Ar fi posibil ca variantele mai lungi ale genei receptorului androgenic sa poată duce la homosexualitate prin hipomasculinizare.

Pe femeile homosexuale s-au făcut foarte putine studii dar aici fiind vorba de un mecanism mult mai simplu, strict legat de androgenizarea prenatala este foarte posibil ca in rândul femeilor care au variante scurte ale genei in forma homozigota numărul lesbienelor sa fie mai mare deoarece o hipersensibilitate la androgeni pregătește terenul pentru masculinizarea prenatala a creierului. La femei situația este puțin mai complicata pentru ca femeia având doi cromozomi X dintre care unul este inactivat in mod intamplator (in unele celule poate sa fie unul dintre cromozomi in altele celalalt) se pot intalni situații in care femeia are varianta mai scurta a genei doar pe unul dintre cromozomi si in funcție de modul in care sunt inactivați cromozomii se produce un adevărat mozaicism, celulele in care este inactivat cromozomul cu varianta mai scurta a genei fiind mai receptive la androgeni decât celelalte. Probabil ca așa s-ar explica faptul ca exista mult mai multe femei bisexuale decât exclusiv homosexuale, procentul femeilor homosexuale este la jumate fata de cel al barbatilor homosexuali(2% fata de 4%), iar procentul femeilor bisexuale raportat la totalul femeilor neheterosexuale este mai mare decât procentul barbatilor bisexuali raportat la totalul barbatilor neheterosexuali.