sâmbătă, 27 martie 2010

Intre heterosexualitate si homosexualitatea exclusiva exista o infinitate de forme de bisexualitate

Orientarea sexuala este un caracter cantitativ, nu unul calitativ, binar si deși mulți tind sa vadă lumea in alb si negru exista o infinitate de forme intermediare pe acest spectru al orientării sexuale. Contrar teoriei lui Freud care susținea ca toți ne naștem bisexuali doar 15-20% dintre barbati si 7-9% dintre femei se încadrează in categoria bisexualilor. Acest lucru se datorează faptului ca creierul uman este dimorfic sexual iar pentru ca individul sa fie bisexual este nevoie de o masculinizare incompleta a creierului care nu este insotita de defeminizare.De multe ori indivizii bisexuali trec fie drept heterosexuali, fie drept homosexuali. Bisexualitatea ar putea explica foarte bine cazurile de “schimbare” a orientării sexuale sau de gemeni monozigoti cu orientări sexuale diferite. Bisexualitatea poate fi concomitenta, când individul este atras in același timp de indivizi de ambele sexe sau alternativa, când alternează perioadele de heterosexualitate cu cele de homosexualitate. Persoanele care susțin ca au fost heterosexuale si au devenit homosexuale sau invers sunt de fapt bisexuale prin structura lor dar de cele mai multe ori bisexualitatea alternativa nu este cunoscuta si conștientizata, majoritatea oamenilor considerând ca bisexualitate doar bisexualitatea concomitenta. Exista foarte multe grade de bisexualitate. Exista bisexuali care sunt atrași mai mult de parteneri de sex opus si bisexuali care sunt atrași mai mult de partenerii de același sex.

Biologul Alfred Kinsey, părintele sexologiei moderne a studiat foarte bine problema asta si a întocmit celebra scala Kinsey care începe de la 0 = 100% heterosexual si merge pana la 6 = exclusiv homosexual. Kinsey a luat in considerare si existenta asexualilor.

Kinsey-Storms_12

El a mai făcut un studiu in urma căruia a descoperit ca doar 4% dintre barbati si 1-2% dintre femei au o orientare sexuala exclusiv homosexuala in timp ce 8% dintre barbati si intre 2 si 6% dintre femei sunt bisexuali inclinați mai mult spre homosexualitate si 11,6% dintre barbati si 7% dintre femei se afla la mijlocul spectrului fiind atrași in mod egal de ambele sexe.

Mecanismul prin care un om se naște bisexual este oarecum asemănător cu mecanismul care duce la homosexualitatea exclusiva dar procesul de masculinizare prenatala a creierului nu merge pana la capăt si defeminizarea nu se produce sau se produce doar parțial. La femei mai exista un mecanism prin care este indusa bisexualitatea. Daca pe unul dintre cei doi cromozomi X exista o alela mai scurta a genei receptorului androgenic iar pe celalalt o alela mai lunga si exista si o oarecare expunere prenatala la androgeni celulele(inclusiv neuronii) in care e activ cromozomul cu alela mai scurta răspund mai bine la androgeni si se masculinizează prenatal in timp ce celelalte raman in starea inițiala de femela si creierul are o structura mozaicata in care sunt prezente si structurile implicate in comportamentul sexual feminin si cele implicate in cel masculin, ceea ce predispune la bisexualitate. Din acest motiv in ciuda faptului ca homosexualitatea feminina exclusiva se intalneste foarte rar, mai rar decât cea masculina, bisexualitatea feminina se intalneste la fel de des sau chiar mai des decât cea masculina.

Datorita faptului ca 80% dintre barbatii care au o oarecare atracție sexuala fata de barbati si 90% dintre femeile care se simt atrase de femei sunt de fapt bisexuali unii susținători ai teoriei homosexualității dobândite si “curabile” cum ar fi Robert Spitzer au aparent dreptate, doar aparent pentru ca ei nu reușesc decât sa convingă persoanele bisexuale sa facă pe heterosexualii, lucru care merge doar in cazul bisexualilor si doar pana la un punct pentru ca aceștia nu pot fi niciodată fericiți cu un stil de viața care le este impus din afara.

Robert Spitzer susține ca prin terapiile lui a reușit sa vindece 60% si sa readucă la heterosexualitate 30% dintre homosexualii care au venit la el la clinica dar adevărul este cu totul altul. Acești 60% erau de fapt bisexuali pe care Spitzer nu a reușit decât sa-i convingă sa facă pe heterosexualii. Ce ne facem cu restul de 40%? Daca e el atât de grozav de ce nu a reușit sa-i convingă pe toți sa-si schimbe orientările sexuale? Orice ar spune teoria lui nu sta in picioare pentru ca se bazează pe argumente false. Au fost atâtea cazuri de homosexuali care au ajuns la sinucidere din cauza unor asemenea tratamente de schimbare a orientării sexuale. Orientarea sexuala trebuie acceptata așa cum este pentru ca nu se poate schimba iar in cazurile in care da impresia ca se schimba este de fapt vorba de un individ bisexual care are perioade de heterosexualitate care alternează cu cele de homosexualitate.

E trist ca si in ziua de azi se ajunge la concluzii greșite pentru ca bisexualitatea nu este recunoscuta si este confundata fie cu homosexualitatea fie cu heterosexualitatea.

3 comentarii:

  1. cel mai frumos articol despre bisexualitate citit pe un blog romanesc.
    nu ma gandisem pana sa il citesc ca problema este confundarea celor doua tipuri de bisexualitate. si da, asa e, faptul ca ai avut o relatie straight si ai una cu o persoana de acelasi sex nu te face brusc gay/lesbi, ci te defineste ca bi.
    mi-a placut, asta daca nu am mai spus-o si multumesc pentru informatii.

    RăspundețiȘtergere
  2. imi pare rau pt tine. Dar nu incerca sa schimbi Adevarul. Homosexualitatea in perioada ei de glorie a atins apogeul in Sodoma & Gomora si a fost/este condamnata de Dumnezeu.

    RăspundețiȘtergere