Despre hermafroditism

Majoritatea oamenilor tind sa numească hermafroditism orice forma de intersexualitate dar hermafroditismul adevărat presupune existenta la un individ a țesuturilor ovariene si testiculare, fie in gonade diferite separate(un ovar si un testicul), fie in gonade mixte de tip ovotestis.

Hermafroditismul este destul de răspândit in natura, fiind întâlnit la ,multe plante, la unele specii de melci, la multe specii de viermi si chiar si la unii pești dar pe măsura ce urcam pe scara evoluției întâlnim tot mai rar hermafroditismul, la pasări si la mamifere indivizii hermafrodiți fiind extrem de rari si niciodată fertili si ca masculi si ca femele.

La toate speciile hermafrodite exista mecanisme naturale care împiedica autofecundarea. Foarte puține specii prezintă caractere ambelor sexe in același timp(hermafroditism simultan), majoritatea fiind fie protandrice(in prima partea vieții indivizii sunt masculi pentru ca mai târziu sa se transforme in femele) fie protogine(in prima parte a vieții sunt femele iar apoi se transforma in masculi)

La vertebrate hermafroditismul se intalneste mai mult la pești dar mai poate exista si la unele specii de șopârle.

La peștii din genul Amphiprion, pești care trăiesc in simbioza cu anemonele de mare, daca femela era îndepărtata din grupul format dintr-un mascul o femela si mai mulți masculi nedezvoltați si inapți de reproducere masculul se va transforma in femela iar cel mai mare dintre masculii nedezvoltați va deveni apt de reproducere.

La peștii din familia Labridae protoginia este destul de comuna. Masculii acestei specii sunt de doua tipuri: masculi inițiali si masculi terminali. Masculii inițiali nu au instinctul teritorial dezvoltat si prefera compania femelelor pe care le si imita. Masculii terminali au un puternic instinct teritorial si sunt viu colorați. Nici-un individ nu e mascul terminal de la început si atât masculii inițiali cat si femelele pot deveni masculi terminali.

La peștii din genul Hypoplectrus hermafroditismul indivizilor este simultan dar autofecundarea nu este posibila si aceștia formează perechi alternative in care rolurile se pot inversa oricând, oricare dintre cei doi indivizi putând fi fertil in același timp si ca femela si ca mascul

La mamifere hermafroditismul apare accidental fiind cea mai rara forma de intersexualitate. De cele mai multe ori cauzele nu sunt ereditare ci țin mai mult de dezvoltarea embrionului.

La bovine apar foarte multe cazuri de hermafroditism din cauza pesticidelor folosite in agricultura.

Cele mai multe mamifere hermafrodite au cromozomi XX(peste 70%) dar mai exista si cu XY(10%) sau cu mozaicism cromozomial(In unele celule au XX iar in altele au XY sau XXY). Mozaicismul cromozomial poate sa apară fie prin fuziunea a doi embrioni de sex opus, fie datorita faptului ca embrionul care la început avea cromozomi XXY sau XXXY pierde cromozomul Y din unele celule, acest lucru intamplandu-se foarte devreme in dezvoltarea cestuia

Mozaicismul cromozomial este extrem de rar, in majoritatea cazurilor hermafroditismul adevărat fiind tot o inversiune sexuala a subiecților cu cromozomi XX. In unele cazuri aceasta inversiune sexuala este totala(Sindromul bărbatului cu cariotip 46XX). In urma unor cercetări recente s-a descoperit ca ar putea exista o cauza comuna pentru sindromul bărbatului cu doi de X si fara gena SRY translocata pe X si hermafroditismul adevărat al subiecților cu cariotip 46XX.

Se pare ca gena SRY(gena de pe cromozomul Y care determina diferențierea testiculara a gonadelor) nu acționează in mod direct ci prin blocarea unei gene autozomale care la ranadul ei blochează alta gena autozomala. Din aceasta cauza este posibila diferențierea testiculara a gonadelor in absenta genei SRY. Daca gena autozomala care blochează prima gena autozomala care determina diferențierea testiculara este mutanta si nefuncționala atunci diferențierea testiculara nemaifiind împiedicata de aceasta gena se produce chiar si in absenta genei SRY, in felul acesta rezultând un mascul cu cariotip 46XX fara gena SRY. Daca nu este chiar total nefuncționala si mai funcționează puțin atunci poate sa apară un individ hermafrodit

Sunt recunoscute trei categorii ale hermafroditismului adevărat :
- o cincime sunt bilaterale — țesut ovarian si testicular (ovotestis) de fiecare parte;
- doua cincimi sunt unilaterale — un ovotestis de o parte si un ovar sau un testicul de cealaltă ;
- restul sunt laterale - un testicul de o parte si un ovar de cealaltă.

Nu se știe din ce motive in majoritatea cazurilor de hermafroditism unilateral sau lateral diferențierea testiculara tinde sa se producă mai ușor in gonada dreapta iar cea ovariana in stânga. Astfel in cazul unui hermafroditism lateral este mai probabil sa avem testicul in dreapta si ovar in stânga iar in cazul unui hermafroditism unilateral este mai probabil sa avem ovotestis in dreapta si ovar in stânga sau testicul in dreapta si ovotestis in stânga.

Majoritatea cazurilor de hermafroditism sunt hermafroditisme unilaterale cu un ovotestis in dreapta si un ovar in stânga. Sunt si situații in care organele genitale externe sunt tipice pentru unul dintre sexe si hermafroditismul este descoperit mai târziu când “fata” începe sa prezinte semne de virilizare sau băiatului încep sa-i crească sânii. Mulți barbati cu cariotip 46XX sunt de fapt hermafrodiți cu un testicul si un ovotestis care fenotipic sunt barbati pentru ca predomina țesutul testicular

Foarte putini hermafrodiți produc sperma fiind fertili ca masculi deoarece pentru asta este nevoie de un cromozom Y funcțional, majoritatea genelor de pe Y fiind gene esențiale pentru spermatogeneza. In schimb mulți hermafrodiți au ovule viabile in țesutul ovarian si chiar si un uter care ar putea sa duca o sarcina la bun sfârșit, fiind fertili ca femei.

Deși s-ar putea crede ca acest indivizi sunt bisexuali si au o sexualitate destul de de flexibila in majoritatea cazurilor hermafrodiții au creiere foarte masculinizate pentru ca atâta timp cat ovarul este un element pasiv a diferențierii sexuale, acesta nesecretand nimic, țesutul testicular oricât de puțin ar fi este cel care isi spune cuvântul in ceea ce privește diferențierea sexuala a creierului deoarece secreția de testosteron este cea care induce masculinizarea si defeminizarea creierului, ovarul neputând sa împiedice acest proces.Masculinizarea creierului se produce in prezenta testosteronului in timp ce feminizarea se produce in absenta acestuia. Este citat un caz al unui hermafrodit care s-a născut cu un ovar si un testicul si imediat după naștere testiculul si toate structurile masculine au fost îndepărtate si copilul a fost crescut ca fata. Aceasta “fata” isi dorea foarte mult sa fie băiat si din punct de vedere sexual se simțea atrasa de fete nu de băieți. Așa se întâmpla in majoritatea cazurilor in care hermafrodiții sunt “corectați” chirurgical inca de la naștere si transformați in fete. Aceste “fete” nu au creier de femeie si deși teoretic unele dintre ele ar putea sa facă si copii instinctele lor feminine lipsesc cu desavarsire. Cei mai mulți hermafrodiți se simt atrași din punct de vedere sexual numai de femei, mai sunt si destul de mulți bisexuali si foarte putini sunt atrași doar de barbati.Majoritatea hermafrodiților transformați in fete se comporta ca si băieții cu sexul schimbat de la naștere. Mult timp s-a considerat ca aceste operații de “corectare” a hermafrodiților sunt necesare pentru ca vor salva individul de respingerea sociala. Însa nu se știa un lucru foarte important: chirurgia si tratamentele hormonale nu pot modifica structura creierului si daca creierul a fost masculinizat prenatal nici îndepărtarea sursei de testosteron nici tratamentul hormonal nu va putea sa-l feminizeze.