Deși toți am fost invatati ca in natura comportamentul sexual are ca unic scop reproducerea, orice forma de comportament sexual care nu are ca finalitate procreația fiind eliminat din start de evoluție, se pare ca in lumea animala, din care, ne place sau nu sa credem, si noi oamenii facem parte exista comportamente homosexuale si câteodată chiar indivizi exclusiv homosexuali care nu periclitează supraviețuirea speciei pentru ca genele care ii predispun la homosexualitate ii fac mai fertili pe indivizii de sex opus si din acest motiv rudele de sex opus ale acestor indivizi lasă mai mulți urmași.Pana acum s-au observat comportamente homosexuale la peste 1500 de specii de animale. Interesant este ca procentele in care se găsesc indivizii neheterosexuali la diferite specii de mamifere si pasări tind sa fie constante ceea ce dovedește ca homosexualitatea nu este o “invenție umana” ci un caracter destul de vechi din punct de vedere filogenetic, comportamente homosexuale intalnindu-se si la caracatițe.
Evoluția a fixat ca in jur de de 5% dintre indivizi sa fie homosexuali si 15-20% sa aibă alte orientări sexuale decât cea heterosexuala
La berbec 2% dintre masculi sunt asexuali, 6-8% homosexuali si aproape 15% bisexuali. La cobai 12% dintre masculi nu sunt interesați deloc de femele.Nu se știe cați dintre aceștia sunt homosexuali si cați asexuali pentru ca nu s-a măsurat si atracția fata de masculi.Contrar părerii bisericii care susține ca homosexualitatea este un “păcat împotriva firii” indivizi homosexuali găsim si la o serie de specii mult mai vechi din punct de vedere filogenetic decât noi, ca dovada ca evoluția nu elimina genele pentru homosexualitate, acestea având si ele avantajele lor(cel puțin pentru unul dintre sexe).
La șopârlele din genul Teiidae femelele se pot înmulți prin partenogeneza dar deși se înmulțesc asexuat comportamentul lor nu este asexual si pentru a se putea reproduce femela are nevoie de stimulare sexuala, chiar daca aceasta stimulare sexuala vine de la o alta femela. Acest lucru se explica prin faptul ca femela are ovulație condiționata de actul montei așa cum se întâmpla si la pisica si iepuroaica, unde fara stimulare sexuala ovulația nu se produce. Aceste șopârle sunt printre putinele specii la care homosexualitatea feminina exclusiva se intalneste frecvent. La multe alte specii homosexualitatea feminina nu este exclusiva decât extrem de rar ci este vorba de bisexualitate deoarece bisexualitatea nu periclitează deloc supraviețuirea speciei. Exista multe specii la care femelele trăiesc in haremuri si au un comportament bisexual. Multe femele printre care si vaca si scroafa când sunt in perioada de călduri prezintă pe langa comportamentul de lordoza si comportamente de monta, acestea încercând sa monteze alte femele. Mai ales la maimuțe au fost observate comportamente homosexuale la femele si cu cat urcam mai mult pe scara evoluției cu atât întâlnim mai des homosexualitatea feminina, la primate aceasta fiind mai răspândita decât la restul mamiferelor. Eu una cred ca acest lucru se explica prin faptul ca in timp ce la alte mamifere androgenii nu masculinizează creierul direct ci indirect după ce aromataza ii transforma in estrogeni la primate androgenii acționează direct prin receptorul androgenic nu prin cel pentru estrogeni cum se întâmpla la nonprimate si din aceasta cauza receptivitatea mare la androgeni poate predispune femela la homosexualitate si o oarecare deficienta de aromataza(care poate fii datorata pe langa mutațiile rarisime ale genei citocromului 19 de un polimorfism al genei care o face sa funcționeze mai greoi, gena fiind aproape la fel de polimorfica ca si gena receptorului androgenic) predispune tot femelele la homosexualitate in timp ce la nonprimate slaba conversie a androgenilor in estrogeni predispune masculii la homosexualitate.
La macacul japonez homosexualitatea feminina este foarte răspândita, comportamentul homosexual intalnindu-se la aproape un sfert dintre femele.
Una dintre putinele speciile la care toți indivizii sunt bisexuali(Cum credea Freud in mod eronat despre om) este Pan paniscus, un cimpanzeu de talie mica. La aceasta specie 60% dintre actele sexuale au loc intre doua sau mai multe femele.
Homosexualitatea masculina este si ea destul de răspândita in natura. La girafe 94% dintre comportamentele sexuale observate pana acum au avut loc intre masculi.
Printre mamiferele la care întâlnim homosexualitatea masculina se mai regăsesc si delfinii.
La pasări s-au observat comportamente homosexuale la pinguini, rate, lebede si vulturi.Pasările fiind de tip abraxas(femela are cromozomi XY si masculul XX) la ele diferențierea sexuala se produce altfel decât la mamifere.Probabil ca din acest motiv la pasări unele comportamente sunt inversate, masculul fiind cel care atrage femela si femela fiind cea care caută masculii si exista si specii de pasări la care masculul este cel care clocește si are grija de pui.
Atâta timp cat homosexualitatea se intalneste la atâtea specii si in milioanele de ani de evoluție nu a fost eliminata de selecție cum mai pot sa spună unii si alții ca iubirea intre doua persoane de același sex este un “păcat împotriva naturii”?
Postări
Unii din cei care isi gasesc refugiul in institutiile religioase o fac si din motivul ca acestea se pliaza pe nevoia lor de putere. Cand esti mean cu ceilalti si sa incerci sa le impui ce sa gandeasca si cum sa traiasca esti imediat ostracizat sau pedepsit de societate, cu exceptia cazului in care o faci in numele religiei. Cand apari si dai indicatii gen “ esta e pacat” … with a self-righteous and holier than you attitude, e numai o forma de a-ti valida propria existenta, de a impersona un mesager divin. Daca asta nu mai e blasfemie, nu mai stiu ce e.
RăspundețiȘtergere