marți, 13 iulie 2010

Bisexualitatea feminina este mult mai răspândita decât cea masculina

Am citit in Adevărul un articol despre “schimbarea preferintelor sexuale”. Eu una consider ca nu este vorba de schimbarea preferințelor sexuale ci de o bisexualitate alternativa, cel puțin 70% dintre femeile care au o oarecare atracție sexuala fata de alte femei fiind de fapt bisexuale, nu exclusiv homosexuale homosexualitatea feminina exclusiva intalnindu-se extrem de rar.

Acest articol îmi amintește de studiul controversat al lui Michael Bailey conform căruia aproape toate femeile sunt bisexuale daca este sa judecam după paternul lor de reacție la vederea unor imagini cu conținut erotic(paternul de arousal), chiar si cele care se bat cu pumnul in piept pentru heterosexualitatea lor, in timp ce barbatii, chiar si cei care se declarau bisexuali, aveau paternuri de arousal fie homosexuale, fie heterosexuale ceea ce a iritat comunitățile de barbati bisexuali pentru ca se mergea pana la negarea existentei bisexualității masculine. Ceea ce nu a facut Bailey este repetarea studiului pentru a vedea daca nu cumva paternul de reacție al bisexualilor se schimba in timp. In studiu au fost introduși si transsexuali MtF si aceștia aveau reacții fie exclusiv homosexuale, fie exclusiv heterosexuale.Bailey a mai descoperit si paternuri de arousal exclusiv heterosexuale sau exclusiv homosexuale la unele femei dar acestea erau puține.

Acest lucru se poate explica in doua moduri: Ori majoritatea femeilor sunt de fapt bisexuale, ori reacția la vederea materialelor erotice este mai puțin importanta in sexualitatea femeii, femeia fiind mai puțin vizuala decât bărbatul. Si a doua ipoteza pare destul de plauzibila pentru ca zonele de pe creier implicate in comportamentul sexual masculin sunt situate in aria preoptica fiind conectate direct la ariile vizuale ale creierului, in timp ce zonele implicate in comportamentul sexual feminin nu sunt.Multe femei nici măcar nu se uita la aspectul fizic al bărbatului si când se simt atrase de un bărbat nici ele nu știu sa definească ce anume le atrage la el. Pur si simplu se simt bine langa el si nu știu nici ele sa explice de ce sau găsesc explicații de genul “mă atrage sufletul lui”, “are umor”, “e simpatic”, “e om bun”etc. De multe ori creierul de femeie “citește” in mirosul bărbatului ce gene are aceasta si femeia se simte atrasa din punct de vedere sexual de bărbatul care e cel mai compatibil cu ea din punct de vedere, bărbatul care are gene diferite de ale ei(mecanism natural de prevenire a incestului) si poate fi tatăl copiilor ei.

In timp ce lesbianismul exclusiv este rarisim, intalnindu-se mult mai rar decât homosexualitatea masculina exclusiva, bisexualitatea feminina se intalneste cel puțin la fel de des ca si cea masculina.

Acest lucru se explica prin faptul ca femeia are doi cromozomi X dintre care in fiecare celula este funcțional doar unul, celalalt fiind inactivat. La majoritatea femelelor aceasta inactivare se produce in mod intamplator, de aici rezultând o structura mozaicata a țesuturilor. Cum cel puțin doua dintre genele pentru homosexualitate sunt situate pe cromozomul X(gena receptorului androgenic si faimoasa Xq28) este foarte puțin probabil ca femeia sa fie homozigota pe alelele care o predispun la homosexualitate(Xq28 funcțional si ambele alele ale genei receptorului androgenic scurte, ceea ce duce la o hipersensibilitate la androgeni ce favorizează masculinizarea prenatala a creierului) dar este foarte probabil ca aceasta sa aibă o alela care duce la homosexualitate(o alela masculinizanta in cazul homosexualității feminine) doar pe unul dintre cei doi cromozomi X, rezultând astfel o structura mozaicata in care neuronii in care este activ cromozomul cu alela masculinizanta se masculinizează iar ceilalți raman in starea feminina inițiala, de aici rezultând atât structurile de pe creier implicate in comportamentul sexual feminin cat si ele implicate in cel masculin. Acest tip de creier va avea un potențial bisexual care se poate manifesta in diverse moduri sau poate sa nu se manifeste deloc femeia respectiva având doar parteneri de un singur sex toata viața(multe femei tind sa fie monogame si in general femeile au mai putini parteneri sexuali decât barbatii). Acest tip de bisexualitate poate fi întâlnit doar la indivizii care poseda doi cromozomi X(femei, barbati cu sindromul Klinefelter, barbati cu doi de X etc)

Eu una cred ca tot la nivelul genei receptorului androgenic se poate explica fenomenul pe care l-a descoperit Bailey. In gena receptorului androgenic, gena situata pe cromozomul X exista o zona foarte polimorfica. Numărul repetărilor CAG din aceasta zona poate varia de la 8 pana la peste 30. Cu cat numărul de repetări CAG din aceasta zona este mai mare cu atât receptivitatea la androgeni este mai mica. Daca diferența dintre cele doua alele ale receptorului androgenic cu care este înzestrata femeia este mare, una dintre ele fiind foarte scurta este foarte probabil ca femeia sa fie bisexuala acționând mecanismul de care am vorbit mai sus.

Probabil ca la femeile exclusiv heterosexuale si la cele exclusiv homosexuale descoperite de Bailey cele doua alele ale genei receptorului androgenic erau apropiate ca număr de repetări CAG din exonul 1 sau exista o inactivare preferențiala a unuia dintre cei doi cromozomi X, in toate celulele fiind activ același cromozom. Probabil ca la cele care prezentau arousal numai când vedeau imagini cu barbati existau si mutații in zona Xq28 a cromozomului cu alela mai scurta a genei receptorului androgenic care împiedicau din start formarea structurilor de pe creier responsabile cu atracția sexuala fata de femei, chiar si daca respectiva ar fi fost expusa la testosteron in perioada prenatala. Probabil ca si femeile care au pe ambii cromozomi X alele lungi ale genei receptorului androgenic prezintă același patern de arousal exclusiv heterosexual in timp ce femeile care au alele foarte scurte pe ambii cromozomi X si au fost si expuse la o cantitate cat de mica de androgeni in perioada prenatala(foarte rare) sunt exclusiv homosexuale.

Mă gândeam acum si la alte studii care arătau ca femeile bisexuale sunt mai fertile. Acest lucru s-ar explica prin faptul ca in timp ce o femeie cu alele scurte ale genei receptorului androgenic pe ambii cromozomi X dezvolta sindromul ovarelor polichistice iar una cu secvențe lungi poate ajunge prematur la menopauza, o femeie cu alele diferite ale genei receptorului androgenic are ovare care funcționează foarte bine, fiind deci mai fertila.

Acum sa ne ocupam si de alte animale si sa tratam puțin si problema evoluționista.

La multe specii de animale in timp ce masculii se lupta pentru teritorii si pentru femele si pur si simplu nu se suporta intre ei femelele trăiesc in haremuri, cresc împreuna puii, si când sunt in perioada de călduri tind sa se împerecheze si cu alte femele. Acest comportament a fost observat si la animalele domestice. Vaca când este in călduri încearcă sa monteze alte vaci.

Bisexualitatea feminina a fost fixata de evolutie pentru ca nu numai ca nu împiedica supraviețuirea speciei dar si contribuie la aceasta deoarece femelele in loc sa se bata intre ele pe masculi pot conviețui in armonie si isi pot creste împreuna puii.

sâmbătă, 10 iulie 2010

Despre efectul fratilor mai mari

Cercetatorul Ray Blanchard a descoperit ca probabilitatea ca un baiat sa fie homosexual creste direct proportional cu numarul de frati mai mari ca si cum fiecare embrion de sex masculin ar lasa o amprenta in memoria organismului mamei care in timp dezvolta o reactie imunitara impotriva embrionilor de sex masculin, una nu suficient de puternica pentru a produce avortul dar suficienta pentru a impiedica masculinizarea creierului acestora. Se pare ca fiecare frate mai mare creste cu 28%-48% probabilitatea ca un baiat sa fie homosexual. Acest mecanism actioneaza numai in cazul embrionilor de sex masculin, surorile mai mari neavand nici-un fel de influenta asupra orientarilor sexuale ale fratilor si surorilor mai mici. Fetele care aumai multe surori mai mari au aceleasi sanse ca si restul fetelor sa fie lesbiene deci acest mecanism nu actioneaza decat la indivizii de sex masculin.S-a mai observat ca acest fenomen nu actioneaza decat la dreptaci deci are legatura si cu lateralizarea cerebrala. Este evident ca acest fenomen tine de mediul prenatal deoarece nu actioneaza in cazul baietilor adoptati de familii cu mai multi baieti mai mari.

Se pare ca in natura acest fenomen a fost fixat de evolutie pentru ca este un mecanism de reglare care actioneaza cand se nasc prea multi masculi deoarece pentru supravietuiera speciei nu este nevoie de foarte multi masculi. Nu este nevoie ca toti masculii sa lase urmasi pentru ca specia sa poata supravietui si sa poata evolua. Specia poate supravietui si daca numarul femelelor il depaseste cu mult pe cel al masculilor pentru ca un mascul poate fecunda mai multe femele si chiar si in situatia in care numarul masculilor este egal cu cel al femelelor exista destui masculi care nu reusesc sa se imperecheze cu femelele din cauza ca masculii sunt mereu in competitie unii cu altii si fieacre mascul cauta sa se imperecheze cu cat mai multe femele si sa lase cat mai multi urmasi.

Masculii care au ramas cu creiere nemasculinizate din cauza reactiei imunologice a mamei nu mai intra in aceasta competitie cu fratii lor mai mari lasandu-i pe acestia sa lase urmasi si saduca genele mai departe.