Oare dupa aceasta descoperire asexualitatea feminina va fi recunoscuta?

Cercetatorii de la Universitatea din Detroit au descoperit ca femeile cu HSDD(apetit sexual hipoactiv) reactioneaza diferit la imaginile cu continut erotic. Femeile cu HSDD nu simt nevoia sa faca sex nici cu un barbat nici cu o femeie. In timp ce la majoritatea femeilor (peste 80%) anumite zone de pe creier se activeaza la vizionarea imaginilor cu continut erotic la femeile cu HSDD nu se intampla nimic.
Acest HSDD nu e altceva decat asexualitatea pe care ei o considera in mod gresit o boala. Confom unor studii mai vechi se pare ca 19% dintre femeile singure care nu au fost niciodata maritate sunt asexuale, asexualitatea fiind mult mai raspandita decat lesbianismul exclusiv in randul femeilor (situatie inversa fata de ceea ce se intampla la barbati unde din randul celor care nu simt nici-o atractie sexuala fata de sexul opus 80% sunt homosexuali si 20% asexuali, doar 1% din totalul barbatilor fiind asexuali).
Aceasta descoperire ar trebui sa duca la recunoasterea si acceptarea asexualitatii feminine (asa cum a fost recunoscuta si homosexualitatea dupa ce s-a descoperit ca aceasta tine de structura creierului, de gene si de dezvoltarea penatala, nu de boli, dezechilibre hormonale sau experienta de viata)
Ei gresesc fundamental pentru ca considera asexualitatea o boala si o disfunctie si incerca cu disperare sa inventeze un medicament care sa "vindece" aceste persoane, un fel de viagra pentru femei. Nu e deloc corect pentru ca problema aceasta a normalitatii este relativa, copii se pot face si prin insamantare artificiala, evitandu-se contactul sexual, indivizii asexuali nu dernjeaza cu nimic pe nimeni si lipsa sexului are si avantaje cum ar fi faptul ca nu exista riscul de a lua o boala cu transmitere sexuala sau de a aparea o sarcina nedorita. Multe femei asexuale fac compromisuri, stau cu un barbat cu care nu sunt deloc fericite facandu-l si pe el nefericit si incearca sa se schimbe de teama sa nu ramana singure. In loc sa se incerce fara succes "vindecarea" lor femeile asexuale ar trebui sa fie invatate sa se accepte asa cum sunt si ajutate sa triasca o viata lipsita de sexualitate asa cum si-ar dori si ele.
La fel ca si homosexualitatea si bisexualitatatea asexualitatea ar trebui sa fie recunoscuta ca o orientare sexuala de sine statatoare iar societatea ar trebui sa lase si loc pentru asexuali, nu sa incerce sa-i schimbe. La fel ca si homosexualitatea si bisexualitatea asexualitatea tine de structura creierului si nu de hormoni, de tot felul de factori de mediu sau de experienta de viata.
Se pare ca in creierul unui asexual nu exista structurile impliacte in comportamentul sexual masculin dar nici cele implicate in cel feminin, creierul asexual fiind un creier de femeie din care lipsesc sau nu sunt functionale anumite circuite neuronale responsabile cu atractia sexuala fata de barbati.
Numarul femeilor asexuale este mult mai mare decat cel al barbatilor asexuali pentru ca pentru a aparea un individ asexual este nevoie in primul rand ca creierul sa nu fie masculinizat, masculinizarea ducand la formarea structurilor responsabile cu atractia sexuala fata de femei. Pe acest teren nemasculinizat esueaza si feminizarea rezultand un creier din care lipsesc atat structurile responsabile cu atractia sexuala fata de femei cat si cele responsabile cu atractia fata de barbati. Din pacate nu se cunosc nici zonele de pe creier implicate in cumportamentul sexual feminin nici genele si factorii prenatali care contribuie la formarea lor deoarece majoritatea studiilor efectuate pana acum s-au concentrat pe masculi, femelele fiind oarecum uitate si neglijate. In timp ce zona de pe creier responsabila cu atractia sexuala sexuala fata de femei este nucleul INAH 3 din hipotalamus si gena direct responsabila de formarea acesteia este Xq28 pana acum nu s-a descoperit un corespondent feminin al nucleului INAH 3 sau al genei Xq28.La majoritatea embrionilor de sex masculin la care masculinizarea creierului esueaza survine feminizarea, acest proces avand o stabilitate mult mai mare decat masculinizarea. Feminizarea este planul B al naturii cand e vorba de diferentierea sexuala a creierului si este putin probabil ca la un embrion de sex masculin dupa ce a esuat masculinizarea sa esueze si feminizarea. La embrionii de sex feminin este mult mai usor ca sa apara o defeminizare legata de mutatiile genelor implicate in formarea zonelor de pe creier responsabile cu comportamentul sexual feminin sau anumiti factori de mediu perturbatori decat o defeminizare indusa de androgenizarea prenatala si masculinizarea totala a creierului si din acest motiv majoritatea femeilor care nu se simt deloc atrase de barbati sunt asexuale, nu lesbiene, lesbianismul exclusiv fiind rarisim.