Rolul genei pentru SHBG in determinismul homosexualității feminine

SHBG(Sex Hormone Binding Globulin) este o proteina(globulina) din sânge care inactivează hormonii sexuali, in special androgenii. Doar testosteronul liber, nelegat de SHBG este activ biologic.

Gena pentru SHBG este situata pe cromozomul 17 la locusul 17p13-p12 si este compusa din 9 exoni.

Studiul in urma căruia s-a descoperit legătura dintre sindromul ovarelor polichistice si homosexualitatea feminina a dovedit si ca multe lesbiene au o deficienta de SHBG.Se pare ca aceasta deficienta de SHBG este cauza comuna si pentru homosexualitate si pentru ovarul polichistic in unele dintre cazuri.

In perioada prenatala globulina SHBG inactivează androgenii proveniți din exterior(de la mama sau de la un frate geamăn) protejând astfel creierul embrionului de sex feminin de masculinizare. Daca exista o mutație in gena pentru SHBG sau gena este mai “leneșa” din cauza unei variante mai alungite a genei(cu un număr mai mare de repetări TAAAA) secreția de SHBG are de suferit si toți androgenii secretați de embrion sau proveniți de la mama sau de la un frate geamăn sunt activi biologic si masculinizează hipotalamusul, inclusiv nucleul INAH3(responsabil cu orientarea sexuala) si nucleul arcuat(responsabil cu secreția ciclica de LH si ovulația).

Efectul disfunctionalitatii genei pentru SHBG poate fi accentuat de un receptor androgenic scurt(cu un număr mai mic de repetări CAG in exonul 1), combinația dintre o varianta alungita a genei pentru SHBG si o varianta scurta a receptorului androgenic ducând la sindromul ovarelor polichistice si la homosexualitate in cazul subiecților de sex feminin.Daca in aceasta ecuație adăugam si gena pentru aromataza, gena care e si ea destul de polimorfica lucrurile se complica si mai mult deoarece o gena pentru aromataza(CYP19) mai puțin funcționala datorita unui număr mic de repetări TTTA favorizează si ea masculinizarea prenatala a hipotalamusului. De aici rezulta ce cele mai mari șanse sa fie lesbiana le are o femeie cu variante scurte ale receptorului androgenic pe ambii cromozomi X, o varianta mai alungita a genei pentru SHBG si o varianta scurta a genei CYP19.

In cazul indivizilor de sex masculin gena pentru SHBG are o influenta foarte slaba asupra diferențierii sexuale a creierului si asupra formarii orientării sexuale. Singura situație in care gena pentru SHBG poate contribui la homosexualitatea masculina este situația in care o alela scurta si hipefunctionala a genei se asociază cu o alela lunga si mai puțin funcționala a genei receptorului androgenic, situație in care rolul genei pentru SHBG este minor deoarece componenta principala este secvența mai lunga in gena receptorului androgenic.

In cazul meu secreția de SHBG este chiar in limita superioara a valorilor normale(115,8 nmol/L) deci nu se pune problema unor mutații in gena pentru SHBG sau a unei variante mai alungite a genei