vineri, 29 octombrie 2010

Finasterida

Deoarece ciproteronul nu poate fi luat timp indelungat pentru ca distruge ficatul m-am hotarat sa schimb tratamentul pentru hirsutism si sa trec pe finasterida. Finasterida blocheaza 5-alfa reductaza (enzima care transforma testosteronul in DHT, un androgen mult mai puternic din cauza caruia creste parul de pe corp in timp ce cel din cap se scurteaza si se rareste). Finasterida actioneaza doar la nievlul pielii mele blocand aceasta enzima si nu are efecte secundare. Aceasta substanta nu influenteaza deloc libidoul meu deoarece in afara de DHT care e prezent doar in piele toti ceilalti hormoni se secreta ca inainte.
Nu stiu de ce la noi in tara nu exista nimic de uz extern pe baza de finasterida.

luni, 18 octombrie 2010

Vesti noi de la laboratoarele facultatii de biologie

Am vorbit saptamana trecuta cu mai multi profesori de la catedra de genetica a facultatii de biologie din Bucuresti si am aflat ca aparatul necesar pentru determinarea numarului de repetari CAG din exonul 1 al genei receptorului androgenic e intr-un laborator din cladirea facultatii de biologie, un laborator care tine de facultatea de biochimie. Pentru a dovedi ca lesbienele au alele scurte ale genei receptorului androgenic va trebui sa determin numarul de repetari CAG din exonul 1 al genei de pe ambele alele ale fiecarui subiect.O sa fie mai problematic cu reactivii care sunt foarte scumpi si cu gasirea subiectilor. Este nevoie si de niste documente pe care subiectii le vor semna pentru a dovedi ca si-au dat acordul pentru prelevarea de probe biologice. Va fi nevoie si de o asistenta care sa recolteze probele de sange.

luni, 11 octombrie 2010

Dupa 10 zile de androcur

Azi e a 10a zi in care iau androcur (cyproteron acetat). De cand iau acest antiandrogen parul meu de pe corp a inceput sa devina mai blond si mai fin, parul din cap nu mai e sufocat de seboree si matreata si nu mai am acnee. Am inceput sa iau din prima zi a ciclului menstrual si acesta a fost primul meu ciclu fara dureri menstruale. Se pare ca androgenii joaca un rol si in aparitia durerilor cumplite de uter si ovare pe care le am la fiecare menstruatie. In aceste zile nu am mai avut acele porniri sexuale fata de alte femei si am dormit linistita fara sa am acele vise erotice care nu ma mai lasau sa dorm dar a ramas ceva, o componenta emotionala. Barbatii nu au inceput sa ma atraga deloc si acest lucru nu se intampla nici daca iau estrogeni, ceea ce dovedeste ca creierul meu a fost defeminizat total. Androcurul nu numai ca blocheaza receptorii androgenici dar linisteste si hipotalamusul, hipofiza nemaisecretand gonadotropi si ACTH. In acest fel este impiedicata secretia de androgeni ovarieni si suprarenalieni dar si secretia de estrogeni, estrogenii fiind secretati de ovare prin aromatizarea androgenilor. Din acest motiv se recomanda ca androcurul sa fie asociat cu estrogeni dar eu nu am mai luat si estrogeni pentru ca imi dau dureri de cap si imi cresc foarte mult valoarea prolactinei. Eu cat timp iau androcur practic nu am hormoni sexuali. M-am temut ca lipsa hormonilor o sa ma faca sa ma ingras dar in fericire greutatea mea a ramas constanta. Voi continua tratamentul cu androcur pana la disparitia parului de pe corp, asta insemnand cel putin 6 luni de tratament neintrerupt.

sâmbătă, 2 octombrie 2010

Androcur

Datorita faptului ca in ultimul timp am avut pulsiuni sexuale foarte puternice si nu am putut sa dorm din cauza faptului ca simteam nevoia sa fac sex cu alte femei m-am hotarat sa fac un mic experiment pe propria piele. De azi am inceput sa iau antiandrogenul Androcur (cyproteron acetat), o substanta care blocheaza receptorii androgenici impiedicand actiunea hormonilor androgeni. Aceest medicament este foarte util impotriva hirsutismului si altor semne de virilizare.
O folie cu 10 pastile m-a costat 40 de lei. Din fericire nu a fost nevoie de reteta de la medic.
Ma intreb daca dupa acest tratament nu voi mai simti deloc acea atractie sexuala fata de alte femei. Oricum nu prea cred ca aceste pastile, combinate sau nu cu hormoni estrogeni ma vor face sa ma simt atrasa de barbati, acest lucru fiind posibil doar in cazul in care pe creierul meu ar exista totusi structurile implicate in comportamentul sexual feminin. Acesta este un test care poate indica daca creierul meu a fost sau nu defeminizat. Am citit ca antiandrogenii au si un efect anafrodisiac, facand praf libidoul. Este foarte probabil ca acest tratament sa ma faca asexuala.
De data asta nu voi lua deloc estrogeni pentru ca imi creeaza migrene.
Sunt foarte curioasa cum va evoula sexualitatea mea sub influenta tratamentului de feminizare.

marți, 21 septembrie 2010

Diferente intre om si sobolan in ceea ce priveste modul de diferentiere sexuala a creierului



S-au facut numeroase experimente pe soareci si sobolani prin care s-au creat in laborator animale homosexuale fie prin castrarea timpurie a masculilor, fie prin tratarea cu testosteron sau cu estradiol a femelelor. La sobolan ca si la alte non-primate structurile de pe creier responsabile cu comportamentul sexual masculin (comportamentul de monta) se formeaza in perioada perinatala sub influenta hormonilor androgeni care actioneaza prin receptorul estrogenic dupa ce sunt aromatizati se transformati in estrogeni, deci la aceste animale masculinizarea si defeminizarea creierului pot fi induse in mod paradoxal si de hormonii estrogeni. Castratrea masculilor si tratarea cu androgeni a femelelor nu mai au aceleasi efecte daca animalul a depasit varsta de 10 zile, ceea ce dovedeste ca zonele dimorfice sexual asa cum s-au format in acea perioada asa raman toata viata.
De ce la aceste mamifere creierele femelelor nu sunt masculinizate si defeminizate de estrogenii proveniti de la mama?
Creierul embrionului este protejat de alfa-fetoproteina (AFP), o proteina care actioneaza ca si proteina SHBG (Sex Hormone Binding Globulin) de la om inactivand estrogenii. Femelele care au mutatii in gena pentru AFP si le lipseste aceasta proteina fiind defeminizate si masculinizate de estrogenii materni cand ajung la maturitate nu mai prezinta reflexul de lordoza (comportament sexual feminin), iar daca sunt tratate cu androgeni incep sa se comporte ca masculii (apare comportamentul de monta), incercand sa se imperecheze cu alte femele. Acelasi lucru se intampla si cu femelele care imediat dupa mastere au fost tratate cu androgeni sau estrogeni. Masculii castrati de la nastere, in absenta androgenilor si a estrogenilor, se vor feminiza, starea de femela fiind starea initiala a tuturor embrionilor. Acesti masculi cand ajung la maturitate nu mai prezinta comportamentul de monta (comportament sexual masculin), iar daca sunt tratati cu estrogeni apare reflexul de lordoza (comportament sexual feminin).
La sobolan si la alte non-primate masculii cu deficienta de aromataza (enzima care transforma androgenii in estrogeni) sau cu mutatii ale genei receptorului pentru estrogeni nu se pot masculiniza iar la maturitate se comporta ca femelele. Cu toate acestea si la aceste animale receptorul androgenic are un rol destul de important in diferentierea sexuala a creierului, soarecii si sobolanii cu mutatii in gena receptorului androgenic comportandu-se ca femelele la maturitate chiar daca au fost injectati cu estrogeni in perioada perinatala. S-a mai dovedit si ca DHT (un adrogen care nu poate fi transformat in estradiol prin procesul de aromatizare si ca urmare poate actiona doar prin receptorul androgenic) masculinizeaza si mai ales defeminizeaza creierul animalelor. Sobolani si soarecii cu deficienta de 5alfa-reductaza (enzima care transforma testosteronul in DHT) nu sunt defeminizati si masculinizarea este doar partiala, acestia prezentand un comportament bisexual la maturitate. Se pare ca initial androgenii actioneaza prin receptorul androgenic si ca raspuns se activeaza gena pentru aromataza, si se produce mai multa aromataza care transforma androgenii in estrogeni, estrogeniicontinuand procesul de masculinizare si defeminizare inceput de androgeni.
Spre deosebire de soarece, sobolan, berbec si alte non-primate la om si la alte primate estrogenii nu contribuie la procesul de defeminizare si masculinizare a creierului, androgenii actionand numai prin receptorul androgenic si din acest motiv barbatii cu deficienta de aromataza sau fara receptori pentru estroegni nu sunt homosexuali si au identitate de gen masculina, in timp ce in randul femeilor cu deficienta de aromataza sunt citate situatii de lesbianism sau transsexualism FtM, in timp ce la soareci si la sobolani deficienta e aromataza impiedica masculinizarea cerierului ducand la aparitia comportamentului sexual feminin atat la femele cat si la masculi.
La om gradul de receptivitate la androgeni (caracter legat de structura foarte polimorfica a genei receptorului androgenic) este strans legat de gradul de masculinizare a creierului, alelele mai lungi si mai putin active ale genei receptorului androgenic fiind intalnite mai des la transsexualii MtF deoarece acestea ingreuneaza masculinizarea creierului.
O alta deosebire consta in faptul ca soarecii si sobolanii se nasc imaturi si perioada in care se creierul diferentiaza din punct de vedere sexual la aceste animale este imediat dupa nastere in timp ce la om aceasta perioada este pana in luna a 5a. Din acest motiv experimentele cu baieti castrati de la nastere si crescuti ca fete au esuat.

luni, 20 septembrie 2010

Lesbianism exclusiv la o femeie cu sindromul Turner

Femeile cu sindromul Turner au un singur cromozom X in loc de doi si in loc de ovare au niște gonade nediferențiate.Majoritatea femeilor cu sindromul Turner sunt hiperfeminine, creiere acestora fiind in majoritatea cazurilor chiar mai feminizate decât creierele femeilor obișnuite. In rândul femeilor cu sindromul Turner homosexualitatea se intalneste mult mai rar decât in restul populației feminine iar cazuri de transsexualism FtM nu au fost consemnate. Totuși este citat un caz de lesbianism exclusiv la o femeie cu sindromul Turner.

Cum se explica acest lucru?

După părerea mea este posibil ca aceasta femeie sa aibă pe singurul ei cromozom X o varianta scurta a genei receptorului androgenic. Existând un singur cromozom X acesta este activ in toate celulele, neexistând acea structura mozaicata in care in jumate din celule e activ un cromozom iar in restul e activ celalalt, inactivarea facandu-se intamplator.

Probabil ca in cazul acestei femei a existat o expunere prenatala la androgenii proveniți de la mama sau secretați la nivelul suprarenalelor care pe fondul unei receptivității crescute la hormonii androgeni a dus la masculinizarea prenatala a creierului. Aceasta femeie este exclusiv lesbiana si nu bisexuala pentru ca toate celulele având același cromozom X activ sunt la fel de receptive la androgeni neexistând structura aceea mozaicata in care neuronii in care e activa alela mai scurta a genei receptorului androgenic se masculinizează in timp ce neuronii in care e activa alela mai lunga raman in stadiul feminin inițial.

Este mult mai probabil ca o femeie cu sindromul Turner sa fie exclusiv heterosexuala sau exclusiv homosexuala decât bisexuala. Același mecanism acționează si in cazul femeilor la care inactivarea cromozomului X nu este intamplatoare si in toate celulele este inactivat același cromozom, apariția lesbianismului exclusiv necesitând fie doua alele la fel de scurte al genei receptorului androgenic si lipsa mutatiilor din zona Xq28, fie o inactivare preferențiala nerandomizata a cromozomului X care face ca in toate celulele sa fie activ cromozomul cu alela scurta a genei recceptorului androgenic.

miercuri, 15 septembrie 2010

O sansa de a dovedi ca lesbienele au versiuni mai scurte ale genei receptorului androgenic

Azi am fost la examenul de admitere la masterul de Biotehnologii Microbiene si Genetica de la Universitatea din Bucuresti. Din cele 6 subiecte doua erau de teorie, restul fiind legate de proiectul de disertatie. Am scris acolo doua pagini despe ceea ce vreau sa fac. Am vorbit despre gena receptorului androgenic si despre faptul ca vreau sa dovedesc ca aceasta are un rol crucial in determinismul homosexualitatii feminine. Am luat cu brio examenul si am intrat la buget. La proba orala am vorbit cu lux de amanunt si fara nici-o teama despre proiectul meu de cercetare prin care vreau sa dovedesc ca lesbienele sunt posesoarele unor alele scurte (cu un numar mic de repetari CAG in exonul 1) ale genei receptorului androgenic. Am ales sa fac acest master pentru a avea acces la laborator si pentru a putea realiza acest studiu pe care nu are cine altcineva sa-l faca in tara asta. Studiul va fi realizat in cadrul masterului ca lucrare de disertatie, aceasta fiind singura modalitate de a dovedi ca lesbienele au alele scurte ale genei receptorului androgenic. Proiectul de disertatie a fost acceptat dar exista anumite probleme in ceea ce priveste rectivii care sunt foarte scumpi si profesoarele de acolo mi-au zis ca o sa am nevoie de sponsorizare pentru ca facultatea nu se stie daca va avea fonduri pentru asa ceva. O sa mai vorbesc cu cei de la ACCEPT pentru partea legata de finantare si de gasirea subiectilor.
In cadrul acestui studiu femeile vor completa niste chestionare din care se va calcula indicele Kinsey pentru fiecare (cu o valoare situata intre 0 = exclusiv heterosexual si 6 = exclusiv homosexual), se vor recolta probe biologice si se va verifica daca exista o corelatie intre valoarea indicelui Kinsey si numarul de repetari CAG din exonul 1 al genei receptorului androgenic. Subiectii avand doi cromozomi X vom lua in considerare media lungimii celor doua alele, numarul de repetari CAG de pe alela mai scurta si numarul de repetari de pe alela mai lunga. Va trebui sa luam in considerare si patternul de inactivare a cromozomului X si anumiti factori epigenetici.
Sper ca acest studiu va fi dus la bun sfarsit deoarece pana acum nimeni nu a incercat sa dovedeasca sau sa infirme ipoetza conform careia lesbienele sunt posesoarele unor alele scurte ale genei receptorului androgenic, determinismul genetic al homosexualitatii feminine fiind foarte putin cercetat.