Diferente intre om si sobolan in ceea ce priveste modul de diferentiere sexuala a creierului

S-au facut numeroase experimente pe soareci si sobolani prin care s-au creat in laborator animale homosexuale fie prin castrarea timpurie a masculilor, fie prin tratarea cu testosteron sau cu estradiol a femelelor. La sobolan ca si la alte non-primate structurile de pe creier responsabile cu comportamentul sexual masculin (comportamentul de monta) se formeaza in perioada perinatala sub influenta hormonilor androgeni care actioneaza prin receptorul estrogenic dupa ce sunt aromatizati se transformati in estrogeni, deci la aceste animale masculinizarea si defeminizarea creierului pot fi induse in mod paradoxal si de hormonii estrogeni. Castratrea masculilor si tratarea cu androgeni a femelelor nu mai au aceleasi efecte daca animalul a depasit varsta de 10 zile, ceea ce dovedeste ca zonele dimorfice sexual asa cum s-au format in acea perioada asa raman toata viata.
De ce la aceste mamifere creierele femelelor nu sunt masculinizate si defeminizate de estrogenii proveniti de la mama?
Creierul embrionului este protejat de alfa-fetoproteina (AFP), o proteina care actioneaza ca si proteina SHBG (Sex Hormone Binding Globulin) de la om inactivand estrogenii. Femelele care au mutatii in gena pentru AFP si le lipseste aceasta proteina fiind defeminizate si masculinizate de estrogenii materni cand ajung la maturitate nu mai prezinta reflexul de lordoza (comportament sexual feminin), iar daca sunt tratate cu androgeni incep sa se comporte ca masculii (apare comportamentul de monta), incercand sa se imperecheze cu alte femele. Acelasi lucru se intampla si cu femelele care imediat dupa mastere au fost tratate cu androgeni sau estrogeni. Masculii castrati de la nastere, in absenta androgenilor si a estrogenilor, se vor feminiza, starea de femela fiind starea initiala a tuturor embrionilor. Acesti masculi cand ajung la maturitate nu mai prezinta comportamentul de monta (comportament sexual masculin), iar daca sunt tratati cu estrogeni apare reflexul de lordoza (comportament sexual feminin).
La sobolan si la alte non-primate masculii cu deficienta de aromataza (enzima care transforma androgenii in estrogeni) sau cu mutatii ale genei receptorului pentru estrogeni nu se pot masculiniza iar la maturitate se comporta ca femelele. Cu toate acestea si la aceste animale receptorul androgenic are un rol destul de important in diferentierea sexuala a creierului, soarecii si sobolanii cu mutatii in gena receptorului androgenic comportandu-se ca femelele la maturitate chiar daca au fost injectati cu estrogeni in perioada perinatala. S-a mai dovedit si ca DHT (un adrogen care nu poate fi transformat in estradiol prin procesul de aromatizare si ca urmare poate actiona doar prin receptorul androgenic) masculinizeaza si mai ales defeminizeaza creierul animalelor. Sobolani si soarecii cu deficienta de 5alfa-reductaza (enzima care transforma testosteronul in DHT) nu sunt defeminizati si masculinizarea este doar partiala, acestia prezentand un comportament bisexual la maturitate. Se pare ca initial androgenii actioneaza prin receptorul androgenic si ca raspuns se activeaza gena pentru aromataza, si se produce mai multa aromataza care transforma androgenii in estrogeni, estrogeniicontinuand procesul de masculinizare si defeminizare inceput de androgeni.
Spre deosebire de soarece, sobolan, berbec si alte non-primate la om si la alte primate estrogenii nu contribuie la procesul de defeminizare si masculinizare a creierului, androgenii actionand numai prin receptorul androgenic si din acest motiv barbatii cu deficienta de aromataza sau fara receptori pentru estroegni nu sunt homosexuali si au identitate de gen masculina, in timp ce in randul femeilor cu deficienta de aromataza sunt citate situatii de lesbianism sau transsexualism FtM, in timp ce la soareci si la sobolani deficienta e aromataza impiedica masculinizarea cerierului ducand la aparitia comportamentului sexual feminin atat la femele cat si la masculi.
La om gradul de receptivitate la androgeni (caracter legat de structura foarte polimorfica a genei receptorului androgenic) este strans legat de gradul de masculinizare a creierului, alelele mai lungi si mai putin active ale genei receptorului androgenic fiind intalnite mai des la transsexualii MtF deoarece acestea ingreuneaza masculinizarea creierului.
O alta deosebire consta in faptul ca soarecii si sobolanii se nasc imaturi si perioada in care se creierul diferentiaza din punct de vedere sexual la aceste animale este imediat dupa nastere in timp ce la om aceasta perioada este pana in luna a 5a. Din acest motiv experimentele cu baieti castrati de la nastere si crescuti ca fete au esuat.