Libertatea spune lucrurilor pe nume

Am citit un articol in libertatea despre determinismul biologic al homosexualitatii masculine. Imi place ca in sfarsit in tara noastra se spune adevarul in ceea ce priveste homosexualitatea. Acest popor trebuie sa stie ca homosexualitatea este o conditie biologica innascuta, nepatologica strict legata de difeerntierea sexuala si a fi gay nu ar trebui sa fie o rusine asa cum a fi femeie sau barbat nu este o rusine. Homosexualitatea nu este o boala sau un pacat impotriva naturii si oamenii nu ar trebui judecati pentru faptul ca o bucatica din creierul lor e ca la indivizii de sex opus. Nu stiu de ce nici macar nu s-a amintit de homosexualitatea feminina. Ar trebui sa se vorbeasca mai mult si despre determinismul biologic al homosexualitatii feminine in loc sa apara articole despre nu stiu ce vedeta care s-a sarutat cu o femeie la cine stie ce petrecere sau in cine stie ce imprejurari (si de fapt a facut-o doar de ochii paparatzilor), articole care strica si mai rau imaginea lesbienelor, acestea fiind asociate cu tot felul de personaje antisociale gen Lindsay Lohan.

Nu se reduce totul numai la sex

De la Freud încoace exista o tendința de a se supraestima sexualitatea ignorandu-se alte aspecte. Freud a ajuns chiar sa sustina inepții de genul copilului mic atras din punct de vedere sexual de mama. Prin aceste aberații Freud nu a făcut altceva decat sa incurajeze pedofilia (nu stiu daca nu cumva acest om care a stricat lumea avea tendințe spre pedofilie si incest). Freud nu știa sa facă deosebirea dintre afectivitate si sexualitate. Este adevărat ca atunci când este mic baitelul dezvolta fata de mama un atașament pe care fetița nu-l dezvolta dar asta nu înseamnă nici pe departe ca se simte atras din punct de vedere sexual de mama lui. Copilul deși este lipsit de sexualitate se poate simți atras si se poate atașa de anumite persoane, atracția emoționala fiind prezenta inca de la naștere si având legătura cu structura creierului, nu cu educația. La adult exista o legătura foarte puternica intre afectivitate si comportamentul sexual, cele doua componente făcând parte din mecanismul complex prin care omul ajunge sa iubească si sa formeze cupluri. Principalul organ “sexual” este creierul, nu organele genitale sau cele endocrine iar la nivelul acestuia pe langa instinctul sexual mai sunt encriptate o serie de instincte implicate in comportamentul reproductiv cum ar fi instinctul de cuib, instinctul de cuplu, instinctul matern etc. Pe langa componenta sexuala exista si o componenta afectiva  si așa se explica de ce exista multe femei care se îndrăgostesc de cate un bărbat si stau cu el desi nu le vine sa facă sex cu el. Creierul de femeie fiind mai dezvoltat pe latura socio-afectiva si emoționala mai ales femeile si indivizii care au creier de femeie pot iubi si fara sa existe atracția sexuala. Pe forumul asexualilor de pe www.asexuality.org sunt multi asexuali care se indragostesc si vorbesc despre o atracție si o orientare romantica care poate fi heteroromantica, homoromantica biromantica sau panromantica, asexualii aromantici fiind putini. Pe langa orientarea sexuala exista si o orientare afectiva asa ca este corect sa folosim si termenii de homoafectiv, heteroafectiv si biafectiv, zonele din creier responsabile cu afectivitatea si emoțiile fiind si ele dimorfice sexual. Totusi nucleul INAH 3 din hipotalamus este componenta decisiva in ceea ce privește preferințele legate de genul partenerului si indiferent de structura altor zone din creier, posesorii unui nucleu INAH 3 mic preferând barbatii iar cei care au un nucleu INAH 3 mare vor prefera femeile. Acest nucleu nu este legat doar de simpla atracție sexuala, de reacția primara pe care o are masculul când vede o femela receptiva ci este conectat si la zonele responsabile cu afectivitatea.  Componenta afectiva nu are nici-o legătura cu hormonii, cu funcția sexuala si actul sexual in sine, fiind prezenta si la indivizii la care funcția sexuala lipsește si nefiind modificata de modificările hormonale. Orientarea afectiva tine doar de structura creierului structura care cum s-a format in perioada prenatala așa ramane toata viața si din acest motiv chiar daca iau eu antiandrogeni si estrogeni nu incep sa ma simt atrasa de barbati si nici nu încetez sa mă simt mai bine langa o femeie decât langa un bărbat.

Pana pe 15 Decembrie stau ca pe ghimpi

Azi am vorbit iar cu Danut Cimponeriu de la genetica umana. Pe 9 vor afla profesorii care proiecte de cercetare raman si care se închid nemaifiind finanțate de la guvern. Eu fiind la master si nu la doctorat pot sa-mi realizez studiul ca tema de disertație doar daca acest poate fi încadrat intr-un proiect de cercetare deja început, eu neputând sa demarez un proiect. Pana pe 15 Decembrie când am următorul laborator de genomica cu Danut Cimponeriu treaba ramane in aer si eu stau ca pe ghimpi pentru ca nu știu care proiecte raman deschise. Daca nu voi reuși sa încadrez tema intr-un proiect finanțat de stat va trebui ori sa cer finanțare din  alta parte ori sa iau alta tema de disertație si sa mă ocup de studiul referitor la rolul genei receptorului androgenic in determinismul homosexualității feminine la doctorat. Din păcate asociația ACCEPT nu poate finanța studiul deoarece banii necesari pentru acest studiu sunt banii pe care asociația mai sus menționata ii strânge in cel puțin 7 ani. Îmi doresc foarte mult sa dovedesc ca lesbienele sunt posesoarele unor alele scurte (cu un număr mic de repetări CAG in exonul 1) ale genei receptorului androgenic, homosexualitatea feminina fiind o condiție biologica determinata genetic.

O discutie cu Danut Cimponeriu de la genetica umana

Azi am vorbit cu Danut Cimponeriu de la departamentul de genetica umana al facultatii de biologie despre studiul prin care vreau sa dovedesc ca lesbienele au alele scurte ale genei receptorului androgenic, alele caer duc la o receptivitatea mare a tesuturilor la hormonii androgeni. El mi-a zis ca pe langa numarul de repetari CAG din exonul 1 al genei receptivitatea mare la androgeni poate fi data si de anumiti factori epigenetici, legati de paternul de metilare a celor doua alele ale genei prezente la un subiect de sex feminin. M-a ingrijorat cand mi-a zis ca secventiatorul zace nefolosit de ani buni pentru ca facultatea nu are bani pentru reactivii folositi in secventieri si genotipari. Azi ar fi trebuit as facem secventieri la laborator dar am facut doar teorie pentru ca facultatea nu are reactivii necesari pentru secventieri.Am aflat ca pentru studiul meu facultatea nu va aloca fonduri dacat in masura in care ar putea fi incadrat intr-un proiect mai mare, deci daca vin eu cu o idee noua trebuie sa gasesc si sponsorizare babana pentru reactivi, primeri si tot ce mai trebuie.

Finasterida

Deoarece ciproteronul nu poate fi luat timp indelungat pentru ca distruge ficatul m-am hotarat sa schimb tratamentul pentru hirsutism si sa trec pe finasterida. Finasterida blocheaza 5-alfa reductaza (enzima care transforma testosteronul in DHT, un androgen mult mai puternic din cauza caruia creste parul de pe corp in timp ce cel din cap se scurteaza si se rareste). Finasterida actioneaza doar la nievlul pielii mele blocand aceasta enzima si nu are efecte secundare. Aceasta substanta nu influenteaza deloc libidoul meu deoarece in afara de DHT care e prezent doar in piele toti ceilalti hormoni se secreta ca inainte.
Nu stiu de ce la noi in tara nu exista nimic de uz extern pe baza de finasterida.

Vesti noi de la laboratoarele facultatii de biologie

Am vorbit saptamana trecuta cu mai multi profesori de la catedra de genetica a facultatii de biologie din Bucuresti si am aflat ca aparatul necesar pentru determinarea numarului de repetari CAG din exonul 1 al genei receptorului androgenic e intr-un laborator din cladirea facultatii de biologie, un laborator care tine de facultatea de biochimie. Pentru a dovedi ca lesbienele au alele scurte ale genei receptorului androgenic va trebui sa determin numarul de repetari CAG din exonul 1 al genei de pe ambele alele ale fiecarui subiect.O sa fie mai problematic cu reactivii care sunt foarte scumpi si cu gasirea subiectilor. Este nevoie si de niste documente pe care subiectii le vor semna pentru a dovedi ca si-au dat acordul pentru prelevarea de probe biologice. Va fi nevoie si de o asistenta care sa recolteze probele de sange.

Dupa 10 zile de androcur

Azi e a 10a zi in care iau androcur (cyproteron acetat). De cand iau acest antiandrogen parul meu de pe corp a inceput sa devina mai blond si mai fin, parul din cap nu mai e sufocat de seboree si matreata si nu mai am acnee. Am inceput sa iau din prima zi a ciclului menstrual si acesta a fost primul meu ciclu fara dureri menstruale. Se pare ca androgenii joaca un rol si in aparitia durerilor cumplite de uter si ovare pe care le am la fiecare menstruatie. In aceste zile nu am mai avut acele porniri sexuale fata de alte femei si am dormit linistita fara sa am acele vise erotice care nu ma mai lasau sa dorm dar a ramas ceva, o componenta emotionala. Barbatii nu au inceput sa ma atraga deloc si acest lucru nu se intampla nici daca iau estrogeni, ceea ce dovedeste ca creierul meu a fost defeminizat total. Androcurul nu numai ca blocheaza receptorii androgenici dar linisteste si hipotalamusul, hipofiza nemaisecretand gonadotropi si ACTH. In acest fel este impiedicata secretia de androgeni ovarieni si suprarenalieni dar si secretia de estrogeni, estrogenii fiind secretati de ovare prin aromatizarea androgenilor. Din acest motiv se recomanda ca androcurul sa fie asociat cu estrogeni dar eu nu am mai luat si estrogeni pentru ca imi dau dureri de cap si imi cresc foarte mult valoarea prolactinei. Eu cat timp iau androcur practic nu am hormoni sexuali. M-am temut ca lipsa hormonilor o sa ma faca sa ma ingras dar in fericire greutatea mea a ramas constanta. Voi continua tratamentul cu androcur pana la disparitia parului de pe corp, asta insemnand cel putin 6 luni de tratament neintrerupt.